Sub auspiciile zeiței înțelepciunii….
Rezumat
Sub auspiciile zeiței Minerva, zeița înțelepciunii și a războiului drept, născută din capul lui Zeus/Jupiter, totodată zeiță și a artelor și a meșteșugurilor și patronând deopotrivă mobilitatea minții, a fost derulat, începând cu anul 2014, un proiect de burse doctorale și postdoctorale, având titlul „MINERVA – Cooperare pentru cariera de elită în cercetarea doctorală și postdoctorală” (POSDRU 159/1.5/S/137832).
Proiectul ”Minerva” este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”.
Lansarea oficială a avut loc în data de 29 mai 2014, la Cluj-Napoca, în prezența președintelui filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, academician Emil BURZO, a managerului de proiect Leonard ORBAN, a reprezentanților partenerilor (dr. Ovidiu CRISTEA –Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga”, dr. Dan APARASCHIVEI – Academia Română, filiala Iași, dr. Adina BORONEANȚ – Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” și dr. Ioan Marian Țiplic – Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu) și a numeroși doctoranzi și cercetători postdoctorat beneficiari ai burselor oferite.
Proiectul și-a propus să ofere posibilitatea pentru 120 de studenți doctoranzi și 40 de cercetători postdoctorat de a finaliza și/sau realiza cercetări cu largă vizibilitate națională și internațională în domeniile umanist și socio-economic pe durata a maxim 18 luni. Totodată, una dintre țintele foarte importante ale proiectului este aceea de a bune bazele unei platforme transnaționale de colaborare științifică (rețeaua MINERVA), ce va implica cca. 20 de instituții cu preocupări în cercetarea umanistă și socio-economică din spațiul european.
Majoritatea absolvenților de studii doctorale nu continuă activitatea de cercetare într-un cadru formalizat, ci sunt integrați în activități didactice sau economice. Experiența anterioară a partenerilor implicați în implementare a demonstrat că, pentru a stimula performanțele în cercetare pe fundalul creșterii capacității instituționale și a extinderii cooperării internaționale, sunt necesare programe postdoctorale coerente și personalizate. De asemenea, s-a remarcat capacitatea redusa a doctoranzilor de a-și face conexiuni în comunitatea științifică internaționalizată. Această platformă va facilita punerea în contact direct a cercetătorilor și crearea unor consorții de cercetare în vederea aplicării pentru o mai eficientă atragere de finanțare europeană pentru proiectele de cercetare din aria științelor umaniste.
În cadrul proiectului ULBS coordonează activitatea a 21 de studenți doctoranzi din domeniile istorie, teologie, filologie și științe economice și a 6 cercetători postdoctorat. ULBS aduce, în același timp, un plus de expertiză câștigat în domeniul coordonării activităților derulate în cadrul unor proiecte POSDRU anterioare, precum și un portofoliu de relații de cooperare cu instituții de cercetare și universități din spațiul central și vest european. Echipa de implementare din cadrul ULBS este formată din prof.univ.dr.habil. Ioan Marian ȚIPLIC – expert științific, prof.univ.dr. Sabin Adrian LUCA – expert mentorat postdoctorat, prof.univ.dr. Zeno Karl PINTER – expert tutorat doctorat și drd. Liliana POPA – expert financiar.
Lucrările din prezentul număr al revistei Transilvania sunt subsumate unei teme generice: Centru sau ţinut de margine? Transilvania din perspectivă arheologică și/sau istorică. S-au scris multe despre Transilvania, despre teritoriul ei, despre cei ce au stăpânit-o sau au incerca să o stăpânească, ori despre rolul ei în cadrul istoriei Europei. O serie de raţiuni şi angajamente au dus frecvent la întrebări greşit direcţionate şi implicit la o serie de fraze înşelătoare. Tema propusă dorește să deschidă noi direcţii de cercetare prin concentrarea nu atât pe aşa-numita „unicitate” a Transilvaniei, cât pe vecinătatea ei şi pe „structura internă” văzute din perspective arheologice și/sau istorice.
Bibliografie
