Revista Transilvania
Din 2017 până în prezent, revista Transilvania este editată de către Complexul Național Muzeal ASTRA, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu.
Dat fiind caracterul ei ştiinţific inter- şi trans-disciplinar, revista beneficiază de recunoaştere la categoria B în urma evaluării naţionale a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din 2011, fiind una dintre cele patru reviste naţionale acreditate la această înaltă categorie.
De asemenea, începând cu anul 2009, revista Transilvania este indexată în bazele de date internaționale SCOPUS și EBSCO.
În Transilvania sunt publicate studii şi articole cu caracter ştiinţific şi recenzii din domenii variate ținând de Humanities – precum studii literare, ştiinţele limbii, istorie, teorie politică, filosofie, antropologie, religie.
Scurt istoric
Revista Transilvania a fost înfiinţată în 1868 ca organ al Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român (ASTRA). Capitolul 33 din Statutele ASTREI prevedea înfiinţarea unei publicaţii periodice în care să fie publicate „afacerile” Asociaţiunii (procese verbale ale şedinţelor Comitetului central, ale comisiilor de specialitate şi ale adunărilor generale, lansarea de concursuri pentru diferite premieri, burse de studiu, rapoartele funcţionarilor etc.), precum şi materiale de critică şi creaţie literară, istorie, filosofie etc. Responsabilitatea redactării publicaţiei îi revenea, tot prin statute, secretarului I al Asociaţiunii.
Revista, purtând numele Transilvani’a. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a roman’a si cultur’a poporului romanu, va apărea începând cu data de 1 ianuarie 1868 la Braşov, de două ori pe lună, în format 80, cu un tiraj de 750 de exemplare primul număr şi 500 de exemplare următoarele; Comitetul central a hotărât ca revista să fie editată şi tipărită la Braşov (în tipografia lui Romer & Kamner), unde locuia George Bariţiu, cel de numele căruia se leagă editarea revistei până în anul 1889 (cu o întrerupere în perioada 1879-1880, începând cu 1881 sediul revistei mutându-se la Sibiu). După un episod în care George Bariţiu îşi dă demisia (adunarea generală de la Făgăraş, 1871), recomandând ca revista să fie editată la Sibiu sub îngrijirea Comitetului central, apariţia revistei va fi sistată în urma deciziei Comitetului central luată în şedinţa sa din 28 iulie 1878, fiind înlocuită de Analele Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român începând cu anul 1879. În anul 1880, adunarea generală de la Turda decide reluarea apariţiei revistei Transilvania, în locul Analelor, începând cu 1 ianuarie 1881, tot în 24 de numere pe an, la Sibiu de această dată.
După alegerea lui George Bariţiu ca preşedinte al Asociaţiunii (adunarea generală din 1888 de la Abrud), acesta va mai redacta revista până anul următor, când secretar I a fost ales Ioan Popescu, protopop şi director al Şcolii civile de fete din Sibiu. Conform deciziei Comitetului central luată în şedinţa din 21 decembrie 1889, formatul revistei va fi modificat şi va fi adoptată ortografia stabilită de Academia Română.
Zaharia Boiu va prelua redacţia revistei o dată cu alegerea sa în funcţia de secretar I al Asociaţiunii (adunarea generală din 1892, Sibiu) şi va deţine această funcţie până în anul 1895; revista este reorganizată în zece rubrici, orientarea conţinutului revistei spre zona ştiinţifică fiind evidentă.
Cornel Diaconovici, ales în funcţia de secretar I în august 1895, reduce rubricile revistei la cinci; întreaga activitate editorială a Asociaţiunii va cunoaşte o perioadă foarte prolifică, materialele cu caracter propagandistic cultural românesc, precum şi cele de popularizare a cunoştinţelor de agricultură, pomicultură ş.a.m.d. ocupând cu preponderenţă spaţiu în economia revistei în defavoarea creaţiei literare. Începând cu anul 1902, literatura gri provenită din activitatea Asociaţiunii (procese verbale, rapoarte etc.) va fi tipărită în suplimentul Transilvaniei, Analele Asociaţiunii …, prima parte a acesteia fiind rezervată articolelor cu caracter cultural şi ştiinţific.
Octavian Goga a fost ales secretar I al Asociaţiunii în urma demisiei lui Cornel Diaconovici (adunarea generală de la Braşov, 1906); revista va fi transformată din nou în anale, fără a se renunţa la titlu (dar cu subtitlul analelor), timp de doi ani ea fiind redactată în această formulă de secretarul administrativ Octavian C. Tăslăuanu.
Octavian C. Tăslăuanu va prelua oficial redactarea revistei până în anul 1913 (Octavian Goga va prelua funcţia de secretar literar al Asociaţiunii). Constatăm revenirea revistei la profilul iniţial începând cu anul 1909 (pe pagina de titlu a revistei este specificat faptul că ea apare sub „îngrijirea secţiilor ştiinţifice-literare”), ca urmare a încetării apariţiei revistei Ţara noastră.
Începând cu 1 ianuarie 1914, redactarea revistei a revenit preşedintelui Asociaţiunii, Andrei Bârseanu. Conform deciziei adunării generale de la Orăştie (1913), revista va reveni la o apariţie lunară în care urmau a fi publicate doar articole de popularizare pentru publicul larg. În perioada 1914-1919, pe fondul războiului, revista va mai apărea în 12 numere şi tot atâtea volume în 1914, câte două volume în anii 1915, 1916, 1917, un volum pentru cele 12 numere în anii 1918 şi 1919.
Începând cu anul 1920, Ioan Georgescu, secretarul literar al Asociaţiunii, preia redacţia revistei ca redactor-şef (Andrei Bârseanu rămâne director al revistei); noua rubricatură a revistei era în conformitate cu profilul revigorat al revistei, de popularizare a operelor literare şi ştiinţifice, atrăgând colaboratori din întreaga nouă Românie. Se revine la tipărirea lunară a numerelor de revistă, ponderea materialelor cu caracter ştiinţific şi cultural fiind tot mai mare în paginile revistei. Numerele tematice dedicate unor personalităţi sau evenimente istorice importante sunt frecvente.
Horia Petra-Petrescu va prelua redacţia revistei în anul 1923 (în urma demisiei lui Ioan Georgescu), iar din anul 1928 redactarea revistei va fi preluată de către Ion Agârbiceanu în colaborare cu Horia Petra-Petrescu. Fiecare secţiune ştiinţifică era obligată să aducă un colaborator pentru fiecare număr al revistei şi un articol în fiecare an, pentru fiecare membru activ al secţiunilor.
Începând cu 1 ianuarie 1934, comitetul de redacţie al revistei, de acum „buletin de tehnică culturală”, era alcătuit din Iuliu Moldovan, director, şi Gheorghe Preda, Ioan Bunea (din 1935 Nicolae Colan, din 1936 Ion Dăncilă), Horia Petra-Petrescu şi Alexandru Dima, redactori. Prin noul său format, revista urma să asigure generalizarea iniţiativelor culturale ale diferitelor despărţăminte şi cercuri culturale ale Asociaţiunii, de a pune la dispoziţie materiale pentru conferinţe şi şezători, de a face cunoscută activitatea culturală a altor socieţăţi culturale. Rubricatura revistei este adaptată şi ea noii orientări. Până în 1939 revista va reveni la frecvenţa ei iniţială (bilunară).
Revenirea la formatul de „Revistă lunară de cultură” se face începând cu 1941 când, în urma refugiului la Sibiu a Universităţii „Regele Ferdinand I” din Cluj, din comitetul de redacţie vor face parte şi universitari clujeni. Sub redacţia lui Ion Breazu vor apărea 10 numere în 1941, 12 în anul următor, alte 12 şi câte un număr administrativ în 1943 şi 1944, două volume (4 numere) în 1945; seria veche a revistei se va încheia cu un volum (4 numere) în 1946, apariţia ei fiind oprită de noile autorităţi de la Bucureşti, cu promisiunea (neonorată) ca aceasta să reapară în 1948 la Cluj.
În 1968, s-a organizat la Sibiu o sesiune de comunicări (11-12 mai) dedicată centenarului Revistei Transilvania; acest lucru, precum şi transformarea Sibiului în centru universitar, începând cu anul 1969, au contribuit la reînfiinţarea revistei. Transilvania, în serie nouă, a apărut în luna mai a anului 1972, de această dată ca „revistă politică, social culturală şi literară”, editată de Comitetul Judeţean Sibiu pentru Cultură şi Educaţie Socialistă, sub conducerea unui colegiu de redacţie tutelat de redactorul-şef Mircea Tomuş, care va conduce revista până în noiembrie 1989, când noua serie a revistei îşi va înceta apariţia. Conţinutul revistei a fost preponderent literar şi cultural, numerele tematice dedicate unor personalităţi sau evenimente istorice importante fiind destul de numeroase.
Poetul Ion Mircea a preluat funcţia de redactor-şef în 1990; a deţinut această funcţie până în anul 1999, când revista și-a încetat pentru un an activitatea.
În anul 2000, la conducerea revistei a revenit Mircea Tomuş; începând cu anul 2002, funcţia de redactor-şef a fost preluată de către Corvin Lupu. Tot din acest an, revista e editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu.
Din 2009, la conducerea revistei a venit Dragoş Varga, director al Centrului Cultural Interetnic Transilvania, care a iniţiat şi un program de publicaţii ştiinţifice conexe revistei.
Între anii 2013 și 2017, revista a fost editată de către Biblioteca Județeană ASTRA.
Începând din anul 2017, revista Transilvania este editată de către Complexul Național Muzeal ASTRA. Redactor-șef este Radu Vancu.