Acasă Articole RTR Din spațiul muzeal pe terenul etnologic și înapoi: sensurile și finalitățile cercetării

Din spațiul muzeal pe terenul etnologic și înapoi: sensurile și finalitățile cercetării

267
Rezumat

From the Museum Space to the Ethnological Field and Back: Meanings and Aims of Research

Abstract: The article argues the importance of ethnological field research for contemporary ethnographic museums, stating the premise that the specificity of ethnological heritage consists in its epistemic value and in its intrinsic human (‘living’) dimension. As a central institution of knowledge, any modern ethnographic museum should be connected to the present, studying heritage communities and bearers in order to preserve and safeguard the systemic character of folk cultures, their unique know-how and forms of expression and their creative and affective components. By reassessing the results of the research project „Contemporary Villages in Romania – Openings Towards Europe” which was initiated by the Museum of Ethnography in Brașov in 2005 and implemented in 2006-2007, the knowledge and expertise acquired during ethnological field researches are explored. The project was coordinated by Ligia Fulga Ph. D and aimed to perform an emergency ethnological research in two communes in Brașov county that were to be crossed by the A3 Highway Brașov-Borș, under construction. Teams of Brașov museum researchers and teams of University professors and students from the Faculty of Letters, University of Bucharest worked together to identify the representative heritage of communes Mândra and Șercaia. As coordinator of two research teams working in Mândra in 2006 and 2007, the author of the article analyses the collected material focusing upon “traditions of representation” and the marginal status of two exceptional heritage bearers, a Rroma woman – poet and singer and a Romanian woman with exceptional memory and communication skills. Also, the exhibition dedicated to the village Mândra after the end of the project is regarded as a kind of validation of the quality of the research, since villagers who were invited to the Brașov Museum of Ethnography to see and discuss the exhibition actually mirrored themselves in its exhibits. Finally, two more arguments for the necessity of field research as current museum activity are formulated: the constant need for collecting the present because ‘traditional’ culture is meaningful “only when seen in relationship with any other observable aspects of culture” (Christian Feest) and the characteristic ‘interweaving’ of ethnological scholarship (and ethnologues, as a matter of fact) in present heritage regimes and in the making of cultural heritage.

Keywords: ethnological field research, museums, heritage, Museum of Ethnography in Brasov

Citation suggestion: Fruntelată, Ioana-Ruxandra. “Din spațiul muzeal pe terenul etnologic și înapoi: sensurile și finalitățile cercetării.”Transilvania, no. 01 (2024): 1-9.

Bibliografie

Adell, Nicolas, Regina F. Bendix, Chiara Bortolotto, and Markus Tauschek. “Introduction. Between Imagined Communities and Communities of Practice: Participation, Territory and the Making of Heritage,” In Between Imagined Communities and Communities of Practice: Participation, Territory and the Making of Heritage, edited by Nicolas Adell, Regina F. Bendix, Chiara Bortolotto and Markus Tauschek – Göttingen Studies in Cultural Property, volume 8 –, 7-21. Göttingen: Universitätsverlag Göttingen, 2015.

Butoi, Ionuț. “Recitindu-l pe Stahl.” Transilvania, no. 1-2 (2022): 5-14.

Constantinescu, Nicolae. “Cultura populară românească – părțile și întregul” [Romanian Folk Culture – Parts and Whole]. In Folclorul, cum poate fi înțeles. Studii și articole de etnologie românească [Folklore: How It Could Be Understood. Studies and Articles of Romanian Ethnology], edition, English abstracts and afterword by Ioana-Ruxandra Fruntelată, 101-122. Bucharest: Editura Universității din București, 2011.

Deaconu, Gheorghe. “Patrimoniul viu al culturii populare – concept, strategie, gestiune” [The Living Heritage of Folk Culture – Concept, Strategy, Management]. In Sinteze: 1994-2008 [Syntheses: 1994-2008], 139-143. Bucharest: Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, 2009.

Dundes, Alan. “Structuralism and Folklore.” In The Meaning of Folklore: The Analytical Essays of Alan Dundes, edited and introduced by Simon J. Bronner, 123-153. Utah: Utah University Press, 2007.

Feest, Christian. “Which Ethnography Do Ethnographic Museums Need?” In Beyond Modernity. Do Ethnography Museums Need Ethnography?, edited by Vito Lattanzi, Sandra Ferracuti, and Elisabetta Frasca, 185–195. Espera, 2014. www.researchgate.net/publication/262006304.

Fruntelată, Ioana-Ruxandra. “Autopatrimonializare și identități locale” [Self-heritigization and local identities]. In Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor “C. Brăiloiu” [Annual review of the Institute of Ethnography and Folklore “C. Brăiloiu”], new series, vol. 27, 433-443. Bucharest: Editura Academiei Române, 2016.

Fruntelată, Ioana-Ruxandra. “Emoțiile şi etnologia ‘acasă’” [Emotions and Ethnology at Home] in etno. brasov.ro, percepții, medii culturale, comunicare vol. 3 [etno.brasov.ro, perceptions, cultural media, communication], edited by Ioan-George Andron and Ligia Fulga, 65-70 (Brașov: Editura Capo- Lavoro, 2007).

Fruntelată, Ioana-Ruxandra. “Marginal și excepțional în configurarea patrimoniului rural: o poetă țărancă” [Marginal and Exceptional in the Configuration of Rural Heritage: A Peasant Woman Poet]. In Sinteze: 1994-2008 [Syntheses: 1994-2008], 727-729. Bucharest: Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, 2009.

Fruntelată, Ioana-Ruxandra. “O rediscutare a viziunii lui Henri. H. Stahl despre „adevărata și falsa cultură sătească.” Transilvania, no. 1-2 (2022): 15-24.

Fruntelată, Ioana-Ruxandra. “Patrimoniul cultural imaterial – realitate și reprezentare” [Intangible Cultural Heritage – Reality and Representation], in „Caietele ASER” 8/ 2012 [ASER Notebooks – publication of the Romanian Association of Ethnological Sciences], edited by Ioana Fruntelată, Gabriel-Cătălin Stoian, and Emil Țîrcomnicu, 146-151. Bucharest: Editura Etnologică, 2013.

Fruntelată, Ioana-Ruxandra. “Tradiții de reprezentare şi purtătorii lor. Aplicație la satul Mândra (jud. Braşov)” [Traditions of Representation and Their Bearers: Mândra Village, Brașov County]. In Caietele ASER 2 [ASER Notebooks – publication of the Romanian Association of Ethnological Sciences], 129-138. Oradea: Editura Muzeului Țării Crişurilor, 2007.

Fulga, Ligia. “Proiectul de cercetare „Sate contemporane din România – deschideri spre Europa”/ raport intermediar 2006 [The Research Project “Contemporary Villages in Romania – Openings towards Europe”]. In Caietele ASER 2/2006 [ASER Notebooks – publication of the Romanian Association of 9

Ethnological Sciences], 263-272. Oradea: Editura Muzeului Țării Crişurilor, 2007.

Ionică, Ion. “Dealu Mohului. Ceremonia agrară a cununii în Țara Oltului” [Mohu Hill. Agrarian Ceremony of the Wreath in Olt Land], ed. Constantin Mohanu. Bucharest: Minerva, 1996.

Repciuc, Ioana. “Laminorul observației. Tehnica cercetării de teren în concepția lui Henri H. Stahl.” Transilvania, no. 1-2 (2022): 25-32.

Rostás, Zoltán. “Henri H. Stahl–un sociolog constructor de istorie. Perspectiva unui istoric budapestan” [Henri H. Stahl: A Sociologist Building History. The Perspective of a Historian from Budapest]. Transilvania, no. 1-2 (2022).

Cornelia Cocan cântând la Muzeul de Etnografie din Brașov, cu ocazia expoziției organizate pe 20 martie 2008. A doua din dreapta ei este Maria Moldovan. Foto: Ioana Fruntelată

Gheorghe Taflan și Elisabeta Zară, prezentați ca purtători de patrimoniu din Mândra în expoziția organizată de Muzeul de Etnografie din Brașov, 20 martie 2008. Foto: Ioana Fruntelată

Cornelia Cocan și cercetătoarea Georgiana Radu (în costumul împrumutat de tanti Cornelia) la reconstituirea șezătorii din Mândra, iulie 2006. Foto: Ioana Fruntelată

Elisabeta Zară și Gheorghe Taflan pregătindu-se să participe la reconstituirea jocului din Mândra, 20 iulie 2006. Foto: Ioana Fruntelată

DISTRIBUIȚI