Call for Papers: Studiile de gen în România

CfP număr tematic Transilvania (SCOPUS):

Studiile de gen în România: numărul 10 (2020)

Cu toate că studiile de gen reprezintă o paradigmă în sine în teoria critică academică actuală, cu toate că există departamente și programe de licență sau master de studii de gen și doctorate în majoritatea universităților europene din topurile internaționale ale cercetării și educației, în studiile socio-umane românești articolele și volumele care să lucreze cu gama largă de propuneri conceptuale ale domeniului de studiu au încă un statut marginal.

Revista Transilvania (indexată SCOPUS) propune revizitarea studiilor de gen din cultura critică românească într-un număr tematic intitulat „Studiile de gen în România” pentru utilizarea unei bibliografii deja substanțiale în sfera științelor sociale în studiile umaniste contemporane.  Scopul revistei este de a promova și de a pune în dezbatere ideile și conceptele propuse de studiile de gen din spațiul românesc (vezi Bibliografie pentru o listă orientativă). Cu toate că ne interesează orice articol despre studiile de gen, vom oferi prioritate pentru acest număr articolelor care se ocupă mai ales de teorii locale sau de aplicații ale teoriei globale pe fenomene sociale și culturale românești sau est-europene. Din acest motiv bibliografia orientativă din acest CfP conține mai ales titluri propuse de autoare/autori din România și analize locale ale „gender trouble”, ca să folosim expresia inaugurată de Judith Butler în 1990.

Numărul special dedicat fenomenului este gândit pentru luna octombrie 2020 (cu deadline în data de 15 septembrie 2020) și propune următoarele teme de dezbatere:

  1. Panorame ale studiilor de gen în spațiul românesc (științe sociale și studii umaniste)
  2. Canonul cultural-artistic și studiile de gen (literatură și arte)
  3. Starea studiilor de gen în Europa de Est (analize comparative și sinteze regionale)
  4. Conceptul de patriarhat în cultura critică contemporană
  5. Feminismul românesc (istoric, proiecte contemporane)
  6. Intersecționalitate în cultura română (rasă, clasă, gen)
  7. Discriminare și marginalizare de gen în România
  8. Reprezentări ale genului în literatura și artele din România
  9. Concepte ale teoriilor de gen occidentale și aplicabilitatea lor în spațiul Est European
  10. Feminism socialist și feminism neoliberal (paradigme locale)
  11. Backlash la adresa studiilor de gen și a mișcărilor civice de emancipare

Vă propunem o bibliografie orientativă pentru articole și recenzii și așteptăm contribuțiile până la data de 15 septembrie 2020 (pentru a avea timp să le trecem prin sistemul de peer review) pe adresa revistatransilvania@muzeulastra.com cu titlul email-ului precedat de textul „CfP Studii de gen”. Pentru acest număr primim articole scrise mai ales în română pentru a populariza la nivel intern teoriile de gen propuse în mediul academic local în ultimele decenii. Acceptăm și articole în engleză, germană și franceză. Toate articolele vor fi verificate conform sistemului nostru de double blind peer review. Vă rugăm să respectați sistemul de citare al revistei disponibil aici: https://revistatransilvania.ro/recomandari-pentru-autori/.

Suntem interesați, în aceeași măsură, de studii propuse de studenți, masteranzi și doctoranzi, care să utilizeze bibliografia orientativă în analize tematice.

Recenziile academice pot avea între 10.000 și 20.000 de semne, articolele științifice pot avea între 25.000 și 50.000 de semne.

Dacă doriți să completăm bibliografia orientativă cu alte titluri vă rugăm să ni le trimiteți pe mail în forma de mai jos (Chicago Bibliography).

 

Bibliografie:

Anemțoaicei, Ovidiu. „Minoritarul discurs al egalității de gen și indivizibilii bărbați”. Fundația «Societatea Civilă» (FSC)138 (2009): 74-79. https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=258618.

Anemțoaicei, Ovidiu. Male Bodies and Sexual Difference: A Proposal for a Feminist Corporeo-ethics. Newcastle: Cammbridge Scholars Publishing, 2018Băluță, Oana, Alina Dragolea, Alice Iancu. Gen și interese politice. Teorii și practici. Iași: Polirom, 2008.

Băluță, Oana. „Gen, politică și mass-media: reprezentări stereotipizate. Cum tragem linia?”. Sfera politicii 22 (2015): 105-119. https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=117031.

Băluță, Oana. „Women, Mobilization and Political Representation”. AnALize – Journal of Gender and Feminist Studies 5 (2015): 3-7. http://www.analize-journal.ro/library/files/5_1.pdf.

Băluță, Oana. Feminism modern reflexiv. București: Tritonic, 2013.

Băluță, Oana. Gen și putere. Partea leului în politica românească. Iași: Polirom, 2006.

Băluță, Oana. Women MPs in Romania: Troubling Patterns, Recent Progress and its Limits, București: Analele Universității din București – Științe Politice, 2017.

Băluță, Oana, „Feminismul politic actual: provocări, acțiuni și dezvoltări”. În Zamfirache, Oana, Ea. Perspective feministe asupra societății românești. București: Curte Veche, 2018.

Băluță, Ionela. „Child Care in Post-communist Romania between Familialist Ideology, Labour Market and Gender Roles”. Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială 46 (2014): 227-242.

Bibiri, Raluca. Autoreprezentarea feminină: o psihanaliză culturală. București: Editura Universității din București, 2014.

Bițu, Nicoleta, Eniko Vincze. „Personal Encounter and Parallel Paths toward Romani Feminism”. Signs. Journal of Women in Culture and Society 38, nr. 1 (2012): 44-46.

Bucur, Maria. „Between Liberal and Republican Citizanship. Feminism and Nationalism in Romania, 1880-1918”. Aspasia 1 (2007): 84-102. https://www.berghahnjournals.com/view/journals/aspasia/1/1/asp010105.xml.

Bucur, Maria. „The Economics of Citizenship: Gender Regimes and Property Rights in Romania in the 20th Century”. În Gender and Citizenship in Historical and Transnational Perspective: Agency, Space, Borders, editat de Rachel G. Fuchs și Anne Epstein, 143-165 (2017).

Bucur, Maria. Eugenie și modernizare în România interbelică. Iași: Polirom, 2005.

Bucur, Maria. Gendering Modernism: A Historical Reappraisal of the Canon. New York: Bloomsbury, 2017.

Cernat, Maria, Adina Mocanu (ed). Despre creierul femmeii și alți demoni. Antologia textelor publicistice – Sofia Nădejde. Pitești: Paralela 45, 2019.

Cheșchebec, Roxana. „Reclaiming Romanian Historical Feminism. History Writing and Feminist Politics in Romania”. Aspasia 1 (2007): 255-265. https://www.berghahnjournals.com/view/journals/aspasia/1/1/asp010119.xml.

Chirică, Andreea, și Eugen Rădescu. Queer. Istorii ilustrate. București: Black Button Books, 2019.

Constantinescu, Sorana. „Gender quotas in Romania-A critical overview of the debate.” Europolis, Journal Of Political Science And Theory 10, no. 02 (20) (2016): 169-185. https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=476191.

Constantinescu, Sorana. „How Women Made the News. A Case-Study of Femeia Magazine in Communist Romania under Ceaușescu.” Journal of Media Research-Revista de Studii Media 10, no. 27 (2017): 32-41. https://pdfs.semanticscholar.org/ab8f/cdc8bcc5af350f487e87d4b3e88b6b785b1e.pdf.

Constantinescu, Sorana. „Auto-eficacitate, gen și performanță școlară în știință. Contextualizarea cazului românesc” in Școala din România din perspectiva datelor PISA , edited by Gabriel Bădescu, 297-327, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2019.

Curic, Ina, Lorena Văetiși. Inegalitatea de gen: violența invizibilă. Cluj-Napoca: Eikonn, 2005.

D’Agostino, Serena. „(In)visible mobilisations. Romani Women’s Intersectional Activisms in Rommania and Bulgaria”. Politics, Groups, and Identities (2018). https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/21565503.2019.1629307.

Dănilă, Ligia Alina. Feminismul în România interbelică. Sibiu: Editura Asociațiunii Astra, 2016.

Dorobanțu, Oana, Carmen Gheorghe. Problema românească. O analiză a rasismului românesc. București: Hecate, 2019.

Dragomir, Otilia, Adina Brădeanu, Daniela Rovența-Frumușani, Romina Surugiu. Femei, cuvinte și imagini. Perspective femininste. Iași: Polirom, 2002.

Frunză, Mihaela. „Who’s Afraid of Feminism in Romania? Misconceptions, Prejudices, Stereotypes”. Journal for the Study of Religions and Ideologies 5, nr. 14 (2006): 83-88.  http://jsri.ro/ojs/index.php/jsri/article/view/359/357.

Gheorghe, Carmen, Letiția Mark, Eniko Vincze. „Towards an Anti-Racist Feminism for Social Justice in Romania”. The Romani Women’s Movement. Struggles and Debates in Central and Eastern Europe. Edited by Angéla Kóczé, Violetta Zentai, Jelena Jovanović, Enikő Vincze. London: Routledge, 2018.

Gheorghe, Carmen. „Feminism rom: provocări ideologice și instituționale”. În Societate civilă, democrație și capacitate instituțională. Editat de Andra Nimu, Cristian Pârvulescu și Arpad Tudor, 237-248. Iași: Polirom, 2016.

Gheorghe, Carmen (coord.). nr. 7(21) Envisioning Roma Feminism AnaLize – Journal of Gender and Feminist Studies, 2016.

Gheorghe, Carmen, Cristina Mocanu, Ana Zamfir. Sindicatele la intersecția dintre gen și etnie. Cluj-Napoca: AMM, 2009.

Gheorghe, Carmen, Cristina Mocanu, Ana Zamfir. Femeile rome pe piața muncii: interese, reprezentare și participare sindicală. Cluj-Napoca: AMM Design 2011.

Grunberg, Laura. (R)evoluții în sociologia feministă. Repere teoretice, contexte românești. Iași: Polirom, 2002.

Grunberg, Laura. biONGgrafie. AnA – istoria trăită a unui ONG de femei. Iași: Polirom, 2008.

Ilisei, Irina. „Education of Roma Women Betweeen Feminism and Multiculturalism Study Case: Roma Women in Romania”. Journal of Social Science Education 12, nr. 1 (2013): 67-74. https://www.jsse.org/index.php/jsse/article/view/636.

Isac Alak, Alina. Statutul femeilor în islam. Iași: Polirom, 2016.

Lelea, Margareta Amy, Sorina Voiculescu. „The Production of Emancipatory Feminist Spaces in a Post-Socialist Context: Organization of Ladyfest in Romania”. Gender, Place & Culture. A Journal of Feminist Geography 24, nr. 6 (2017): 794-811. https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/0966369X.2017.1340872.

Marinescu, Valentina. Muncile casnice în satul românesc actual. Studii de caz. Iași: Polirom, 2002.

Massino, Jill. Ambigous Transitions. Gender, the State, and Everyday Life in Socialist and Postsocialist Romania. New York – Oxford: Berghahn, 2019.

Mihăilescu, Ștefania. Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929). Iași: Polirom, 2002.

Mihăilescu, Ștefania. Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948). Iași: Polirom, 2006.

Miroiu, Mihaela (coord.), Andreea Molocea, Ioana Vlad, Cristian Ionuț Branea (ed.). Mișcări feministe și ecologiste în România (1990-2014). Iași: Polirom, 2015.Miroiu, Mihaela, Maria Bucur. Patriarhat și emancipare în istoria gîndirii politice românești. Iași: Polirom, 2002.

Miroiu, Mihaela, Otilia Dragomir. Lexicon feminist. Iași: Polirom, 2002.

Miroiu, Mihaela. „’Not the Right Moment!’ Women and the Politics of Endless Delay in Romania”. Women’s History Review 19, no.4 (2010): 575-593. https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/09612025.2010.502402.

Miroiu, Mihaela. „Communism Was a State Patriarchy, Not State Feminism”. Aspasia 1 (2007): 197-201.  https://www.berghahnjournals.com/view/journals/aspasia/1/1/asp010110.xml.

Miroiu, Mihaela. Convenio. Despre natură, femei și morală. Iași: Polirom, 2002.

Miroiu, Mihaela. Drumul către autonomie. Teorii politice feministe. Iași: Polirom, 2004.

Miroiu, Mihaela. Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofie. Iași: Polirom, 2020.

Neaga, Diana Elena. „Empowering Roma Women in Romania – Gender or/and Ethnicity”. Societatea de Analize Feministe Ana 21, no. 7 (2016): 27-37.

Negrea, Diana Elena. Gen și cetățenie în România. Iași: Polirom, 2013.

Olteanu, Cristina Liana, Elena-Simona Gheonea, Valentin Gheonea. Femeile în România comunistă: studii de istorie socială. București: Politeia-SNSPA, 2003.

Oprea, Alexandra. „Romani Feminism in Reactionary Times”. Journal of Women in Culture and Society 38, nr. 1 (2012): 11-21. https://www.journals.uchicago.edu/doi/abs/10.1086/665945.

Pasti, Vladimir. Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România. Iași: Polirom, 2003.

Popescu, Liliana. Politica sexelor. București: Maiko., 2004.

Păunescu, Ramona. Evoluții politice ale maternității. Iași: Polirom, 2012.

Roman, Denise. „Gendering Eastern Europe: Pre-Feminism, Prejudice, and East-West Dialogues in Post-Communist Romania”. Women’s Studies International Forum 24, nr. 1 (2001): 53-66. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0277539500001618.

Ștefan, Cristina. Familia monoparentală. O abordare politică (Ediția a II-a revăzută). Iași: Polirom, 2006.

Ștefănescu, Doina-Olga. Dilema de gen a educației. Iași: Polirom, 2003.

Tăriceanu, Elena Alina. Prostituția: politici și practici. În cină dăm cu piatra?. Iași: Polirom, 2014.

Turcu, Alexandra et al. Zoe, fii bărbată!: coduri de gen în cultura României contemporane. Pitești: Paralela 45, 2019.

Ursa, Mihaela. Eroticon: tratat despre ficțiunea amoroasă. București: Cartea Românească, 2012.

Vincze, Enikö. „Roma Women’s Voices on Unjust Power Regimes” Roma Rights (2013): 35-44.

Vincze, Enikö. „The Racialization of Roma in the «New» Europe and the Political Potential of Romani Women”. European Journal of Women’s Studies 21 , nr. 4 (2014): 443-449. https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/1350506814548963.

Vincze, Enikö, Diferența care contează. Cluj-Napoca: Desire, 2002.

Vlase, Ionela. Le genre dans la structuration de la migration. Iași: Institutul European, 2016.

Voina, Andreea-Nicoleta. Gender Matters: Women’s Political Representation and Discourse in Romania and USA. București: Tritonic, 2017.

Wingfield, Nancy, Maria Bucur. Gender and War in Twentieth-Century Eastern Europe. Bloomington: Indiana University Press, 2006.

Zamfirache, Oana (ed). Ea. Perspective feministe asupra societății românești. București: Curtea Veche, 2019.