Recomandări pentru autori

Revista Transilvania este editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu şi este o revistă cu caracter ştiinţific inter/trans disciplinar, beneficiind de recunoaştere la categoria B+ în urma evaluării naţionale a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior; revista publică studii şi articole cu caracter ştiinţific şi recenzii din domenii variate precum istoria gândirii sociale, economice, culturale şi politice, filosofie, religie, critică şi creaţie literară, artă.

Raportându-se la cele mai înalte standarde naţionale şi internaţionale de evaluare academică, Redacţia revistei recomandă colaboratorilor săi utilizarea unor norme acceptate la nivel internaţional în ceea ce priveşte editarea materialelor în vederea publicării.

Materialele vor fi trimise pe adresa redacţiei în format electronic, de preferat în format .doc sau .rtf, însoţite de varianta acestora convertită în format portabil (pdf); este de preferat ca textul să nu conţină şi alte coduri precum marcare de semne de carte, termeni marcaţi pentru indici (de nume, de localităţi etc.), hiperlegături, numerotare automată a paragrafelor, despărţirea manuală a cuvintelor etc.; formatarea la nivel de font este permisă; dacă sunt utilizate tabele, diagrame şi alte elemente grafice este de preferat ca acestea să fie trimise şi în fişier separat (în format .xls, .tiff, .jpeg, .pdf); în cazul în care, din motive de economie a spaţiului alocat unui studiu, articol sau recenzie sunt necesare ajustări (în sensul adăugării sau suprimării de elemente grafice), Redacţia îşi rezervă dreptul de a interveni asupra materialului în acest sens. Chiar dacă Redacţia asigură corectarea materialelor sub aspectul corectitudinii gramaticale şi stilistice, recomandăm autorilor verificarea acestor aspecte înainte de expedierea lor.

Pe prima pagină a materialelor este obligatorie prezenţa următoarelor elemente:
Titlul în limba în care este redactat articolul şi în limba engleză (unde este cazul); acesta trebuie să fie concis şi clar; este posibil ca, în vederea indexării în baze de date, cuvintele prezente în titlu să fie folosite pentru regăsirea articolelor.
Numele autorului (autorilor) şi apartenenţa instituţională (în limba în care este redactat articolul şi în limba engleză) însoţită de adresa instituţiei; se va specifica în mod clar dacă autorul face parte din colective instituţionale diferite; de asemenea trebuie specificată adresa completă a instituţiei / instituţiilor din care face parte autorul (adresa poştală, număr de telefon/fax, adresa electronică).
Rezumatul articolului. Acesta trebuie să prezinte concis scopul cercetării, principalele rezultate ale cercetării şi concluziile majore la care s-a ajuns;
Cuvinte cheie (minim 5) în limba engleză.
Prezenţa subseturilor de caractere speciale; legenda elementelor grafice prezente în articol (dacă este cazul); alte situaţii referitoare la elementele speciale din conţinutul articolului.

Publicarea materialelor care nu prezintă aceste elemente va fi amânată până când membrii Redacţiei vor reuşi să le identifice; responsabilitatea asupra conţinutului materialelor revine în exclusivitate autorilor; materialele nepublicate, din motive argumentate în mod obiectiv, nu vor fi returnate autorilor; dreptul de copyright, după publicarea materialelor, revine în exclusivitate Centrului Cultural Interetnic Transilvania.
Pentru întocmirea referinţelor bibliografice recomandăm folosirea notelor de subsol sau a celor de sfârşit de capitol şi, obligatoriu, menţionarea lucrărilor care au fost folosite ca material bibliografic în limba engleză:

Exemple:
I. Cărţi:
La Note:
1 Ştefan Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX, Bucureşti, Editura Ştiinţificăşi Enciclopedică, 1977, p. 128-129. (în cazul mai multor autori, aceştia sunt separaţi prin semnul virgulă)
La Bibliografie (de tradus titlul şi în limba engleză):
Meteş, Ştefan. Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX. Bucureşti, Editura Ştiinţificăşi Enciclopedică, 1977, 528 p. (în cazul mai multor autori, aceştia sunt separaţi prin semnul punct şi virgulă)

II. Articole:
a) din reviste:
La Note:
1 Ovidiu Drimba, Publius Ovidius Naso. 2050 de ani de la naştere – 1990 de ani de la moarte, înTransilvania, serie nouă, anul XXXVII (CXIII), 5/2008, p. 4. (în cazul mai multor autori, aceştia sunt separaţi prin semnul virgulă)
La Bibliografie (de tradus titlul şi în limba engleză):
Drimba, Ovidiu. Publius Ovidius Naso. 2050 de ani de la naştere – 1990 de ani de la moarte. În:Transilvania, serie nouă, anul XXXVII (CXIII), 5/2008, p. 1-4. (în cazul mai multor autori, aceştia sunt separaţi prin semnul punct şi virgulă)
b) din reviste electronice:
La Note:
1 Angelo Mitchievici, Canon, Identitate, Tradiţionalism şi Modernism în tranziţie, în Observatorul cultural, articol disponibil la adresa web http://www.observatorcultural.ro/Canon-IdentitateTraditionalism-si-Modernism-in-tranzitie*articleID_20232-articles_details.html, accesat la 10 august 2008. (în cazul mai multor autori, aceştia sunt separaţi prin semnul virgulă)
La Bibliografie (de tradus titlul şi în limba engleză):
Mitchievici, Angelo. Canon, Identitate, Tradiţionalism şi Modernism în tranziţie. În: Observatorul cultural, articol disponibil la adresa web http://www.observatorcultural.ro/Canon-IdentitateTraditionalism-si-Modernism-in-tranzitie*articleID_20232-articles_details.html, accesat la 10 august 2008. (în cazul mai multor autori, aceştia sunt separaţi prin semnul punct şi virgulă)
c) articole din volume colective:
La Note:
1 Antonio Patraş, Salonul refugiaţilor. Imaginea ascunsă a poeziei ieşene, de la o generaţie la alta, înLiteraturi şi culturi locale. Seminar de literatură contemporană. Sibiu – Mediaş, 2007, coordonator Gheorghe Manolache, Sibiu, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2007, p. 83. (în cazul mai multor autori, aceştia sunt separaţi prin semnul virgulă)
La Bibliografie (de tradus titlul şi în limba engleză):
Patraş, Antonio. Salonul refugiaţilor. Imaginea ascunsă a poeziei ieşene, de la o generaţie la alta. În:Literaturi şi culturi locale. Seminar de literatură contemporană. Sibiu – Mediaş, 2007, coordonator Gheorghe Manolache. Sibiu, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2007, p. 81-87. (în cazul mai multor autori, aceştia sunt separaţi prin semnul punct şi virgulă)

III. Teze de doctorat (lucrări de licenţă, proiecte etc.):
La Note:
1 Dorin Goţia, ASTRA în anii Primului Război Mondial, Teză de doctorat susţinută în 1998, coordonator ştiinţific Liviu Maior, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, p. 129.
La Bibliografie (de tradus titlul şi în limba engleză):
Goţia, Dorin. ASTRA în anii Primului Război Mondial. Teză de doctorat susţinută în 1998, cordonator ştiinţific Liviu Maior, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, 345 p.

IV. Materiale non-book (CD-ROM, DVD-ROM, casete video etc.):
La Note:
1 Pietre pentru zidirea românităţii moderne: vechile tipărituri ale Blajului, CD-ROM, Alba Iulia, Editura Haco International, 2007.
La Bibliografie (de tradus titlul şi în limba engleză):
Pietre pentru zidirea românităţii moderne: vechile tipărituri ale Blajului. CD-ROM. Alba Iulia, Editura Haco International, 2007.

V. Legislaţie:
La Note:
1 Lege pentru completarea legii din 24 martie 1904 relativ pentru cedarea de cărţi pentru biblioteci, înMonitorul Oficial, nr. 205/19 decembrie 1922, p. 1.
La Bibliografie (de tradus titlul şi în limba engleză):
Lege pentru completarea legii din 24 martie 1904 relativ pentru cedarea de cărţi pentru biblioteci. În:Monitorul Oficial, nr. 205/19 decembrie 1922, p. 1-12.

VI. Standarde:
La Note:
1 International Organization for Standardization (ISO), Information and documentation – Bibliographic references – Content, form and structure, ISO 690:1987, Geneva, International Organization for Standardization, 1987, p. 25.
La Bibliografie (de tradus titlul şi în limba engleză):
International Organization for Standardization (ISO). Information and documentation – Bibliographic references – Content, form and structure, ISO 690:1987, Geneva, International Organization for Standardization, 1987, 30 p.

VII. Lucrări prezentate în cadrul unor conferinţe:
La Note:
1 Manuela Nevaci, Limba publicaţiilor aromâneşti actuale din diaspora, lucrare prezentată în cadrul workshop-ului exploratoriu Limba română în lume al Conferinţei Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică Romanească, organizat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Bucureşti, 17 – 19 septembrie 2008.
La Bibliografie (de tradus titlul şi în limba engleză):
Nevaci, Manuela. Limba publicaţiilor aromâneşti actuale din dispora. Lucrare prezentată în cadrul workshop-ului exploratoriu Limba română în lume al Conferinţei Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică Românească, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior. Bucureşti, 17 – 19 septembrie 2008.

VIII. Documente de arhivă:
– se va ţine cont, în măsura în care este posibil, de următoarea structură: Ţara, Instituţia, Fond, Partea organică, dosar, număr document; la următoarele citări pot să lipsească Ţara şi Instituţia.
La Note:
1 România, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Sibiu (eventual DJAN Sibiu), Fond „Astra”, Acte, Dosar nr. 58, document nr. 2308.
La Bibliografie (de tradus titlul şi în limba engleză):
România, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Sibiu, Fond „Astra”, Acte.

IX. Emisiuni televizate:
La Note:
1 George Banu, Omul văzut din spate, în Înapoi la argument, emisiune televizată, moderator Horia Roman Patapievici, realizator Danila Mitache, TVR Cultural, ediţia din 29 mai 2008.
La Bibliografie (de tradus titlul şi în limba engleză):
Banu, George. Omul văzut din spate. În: Înapoi la argument, emisiune televizată, moderator Horia Roman Patapievici, realizator Danila Mitache. TVR Cultural, ediţia din 29 mai 2008.

Abrevieri convenţionale1 utilizate în alcătuirea notelor bibliografice:

Ibidem (în acelaşi loc) se foloseşte în cazul trimiterilor succesive la acelaşi autor şi aceeaşi lucrare; situaţia este acceaşi chiar dacă nu este vorba de o trimitere care se repetă până la numărul de pagină, caz în care se indică cu exactitate pagina; menţiunea nu mai este valabilă dacă între prima trimitere şi următoarea s-a intercalat altă notă;
– pentru evitarea repetării numelui unui autor, se foloseşte menţiunea Idem (aceeaşi persoană), urmând a se scrie doar titlurile lucrărilor sau articolelor;
Op. cit. (opus citatusopera citată) se foloseşte când se citează o singură lucrare a unui autor; prima trimitere se face în întregime (vezi situaţiile prezentate mai sus); a doua oară (a treia oară ş.a.m.d) trimiterea se face cu prescurtarea prezentată;
loc. cit., l.c. (loco citatoîn locul citat), se foloseşte pentru a se indica paragrafe deja citate în lucrare;
et al. (et alii, et aliae, et aliaşi alţii) se foloseşte în cazul în care autorul, după menţionarea unui nume dintr-o listă mai lungă, nu doreşte să le specifice sau să le repete (după o primă menţionare);
Cf. (conferocompară cu) se foloseşte pentru a indica o comparaţie între paragrafe din diferite de izvoare, între puncte de vedere diferite sau asemănătoare;
Apud (la) se întrebuinţează când în text se foloseşte un citat dintr-o lucrare sau un izvor istoric preluat din altă lucrare menţionată în nota bibliografică;
Et passim (ici şi colo) se foloseşte pentru a se specifica faptul că ideea în discuţie este preluată din mai multe părţi ale lucrării citate, făcându-se referire la partea din lucrare din care s-a început preluarea.

Alte abrevieri convenţionale:

vezi şi sau q.v. (quod vide) se foloseşte pentru a indica faptul că ceva este tratat pe larg în altă parte, în context potrivit;
cca. (circa) se foloseşte pentru a indica ceva cu aproximaţie;
e.g.exempli gratiade dragul exemplului;
etc. (et caeteraşi aşa mai departe) se foloseşte în sens larg pentru a specifica faptul că pot fi enumerate mai multe exemple în acelaşi context;
i.e. (id estasta este) se foloseşte în text pentru a clarifica o expunere, un enunţ al unei probleme;
– (sic!) se foloseşte atunci când autorul doreşte să se distanţeze de o utilizare eronată a unei formulări sau susceptibilă de a fi incorect utilizată, dorind în acelaşi timp să atragă atenţia asupra exprimării întâlnite;
viz. (videlicetastfel, cum ar veni, anume) se foloseşte în cazul apoziţiilor care specifică exemple sau identifică o persoană sau un lucru;
fl. (floruit) se foloseşte pentru a se indica o perioadă istorică în care a activat o anumită persoană, o şcoală, un curent cultural, chiar şi o anumită specie;
– N.B. (nota bene) se foloseşte de autor pentru a atenţiona asupra unui lucru din expunere considerat important.

1 Pentru întocmirea listei de prescurtări convenţionale au fost folosite lucrările: Adina Berciu Drăghicescu, Metoda alcătuirii unei lucrări ştiinţifice, în Arhivistica şi documentaristica, lucrare disponibilă la adresa web http://ebooks.unibuc.ro/istorie/arhivistica/ 3cap1.htm, accesat 23 iulie 2008 şi Notes and references, în Concise Oxford Companion to the English Language, articol disponibil la adresa web http://www.encyclopedia.com/doc/1O29NOTESANDREFERENCES.html, accesat 23 iulie 2008.